Fauna
Diversitatea peisajeră a Nistrului de Jos a condiţionat şi bogăţia lumii animale. Teritoriul este integru şi bogat din punct de vedere structural, în special pentru populaţia abundentă a păsărilor. Alternarea terenurilor agricole cu cele naturale creează condiţii atât pentru construirea cuiburilor, cât şi pentru nutriţia tuturor grupurilor ecologice ale ornitofaunei, inclusiv ale celor periclitate şi vulnerabile – răpitorii şi păsările complexului zonelor umede. Teritoriul este situat pe artera transfrontalieră nistreană de migraţie a păsărilor şi include un punct important de odihnă şi hrană, unicul de valoare reală după lacul de acumulare Dubăsari. Mai mult ca atât, probabil aici este unul dintre cele mai importante locuri din Moldova de concentrare în masă a păsărilor hidrofile.
Teritoriul este folosit pe larg pentru nutriţie de către păsările din complexul zonelor umede, care sosesc din Ucraina. Printre ele se observă cu regularitate stoluri de ţigănuş (Plegadis falcinellus) (o specie rară – un indicator al bălţilor bine păstrate) în număr de 200-300 de păsări, pelicani, un număr foarte mare de stârci (stârcul galben Ardeola ralloides, egreta mică Egretta garzetta, egreta mare Ardea alba, etc.), cocostârcul alb Ciconia ciconia, unele păsări răpitoare (gaia neagră Milvus migrans, şorecarul comun Buteo buteo, vinderelul roşu Falco tinnunculus, şoimul rîndunelelor F. subbuteo), vieţuiesc speciile mai rare de acvila pitică Hieraaetus pennatus, vânturel de seară Falco vespertinus, etc. În total numărul speciilor de păsări atinge 228, 127 dintre ele cuibărind aici şi 101 fiind migratori şi migratori sezonieri.
Cele mai valoroase pentru păsările acvatice şi palustre sunt zonele umede amplasate în Lunca Talmaza şi Lunca ţigănuşelor, amplasată alături lângă s. Palanca, lacul «Pelicanie» (s. Crocmaz), «Unghiul Răscăeţi» (între s. Răscăeţi şi Purcari). La fel este importantă şi albia veche a Nistrului, toate tipurile de canale şi bazine efemere amplasate în luncă. Pentru păsările răpitoare cele mai atrăgătoare sunt spaţiile deschise cum ar fi luncile, maidanele, câmpiile, lizierele. Printre acestea poate fi remarcată lunca Talmaza, versanţii împădurite din complexele Cioburciu-Stânca, spaţiile deschise pe versanţi şi platou.
Aici vieţuiesc 54 de specii de mamifere, dintre care: vulpea, iepurele, vidra, nurca europeană, pisica sălbatică, cârtiţa, hermelina, bursucul, liliecii (Myotis dasycneme, Nyctalus lasiopterus) şi altele. Căprioarele sunt destul de numeroase printre copitate, mistreţul este obişnuit pe aici, dar nu atât de numeros şi apare mai des în zonele umede. Aici locuieşte una dintre cele mai viabile două populaţii ale cerbului nobil pe teritoriul Moldovei. În zonă (în Lunca Talmaza) este prezentă o concentraţie mare de lilieci pentru Europa, 14 specii toate practic cu un efectiv mare. Pe terasele superioare locuiesc populaţii viabile ale patru specii de şerpi foarte rari în Moldova, șarpele-lui-Esculap (Elaphe longissima), șarpele-de-alun (Coronella austriaca), șarpele-cu-patru-dungi (Elaphe quatuorlineata ), șarpele-cu-abdomen-galben (Dolichophis caspius), cu o populaţie destul de mare, iar pe teritoriul luncii a fost înregistrată posibil cea mai numeroasă populaţie de broaşte ţestoase de baltă (Emis orbicularis).
Libelulele, un grup de insecte caracteristic zonelor umede, numără 34 de specii, adică 64% din numărul estimat de specii din Moldova, fapt ce indică o concentrare impunătoare a reprezentativităţii speciilor. În ecosistemele acvatice s-au depistat 83 specii de peşti.
Multe specii de amfibieni, reptile, mamifere şi mai ales păsări care populează acest teritoriu sunt incluse în listele Convenţiei de la Berna, Directivele Uniunii Europene privind habitatele şi păsările, multe sunt înscrise în Cărţile Roşii ale Moldovei şi Ucrainei.
