Prima localitate de pe ruta spre situl natural „Nistrul inferior” este Popeasca, cu o vechime de mai bine de două secole (sfârşitul sec. XVIII). Traseul trece de Dealul Căuşenilor, cea mai înaltă culme de prin părțile locului, şi străbate moşia satului, care este atestat pentru prima dată în 1769, fiind menționat ca Popofka pe harta generalului Bauer din 1770 (1774) în perioada războaielor ruso-turce. Bătrânii spun că satul exista și înainte de 1730. Se zice că întemeietorul satului a fost Sava Popov – un baci de orgine bulgară, care s-a aşezat cu turmele sale într-un loc pitoresc din Stepa Bugeacului, unde iarba grasă nu era atinsă de razele dogorâtoare ale soarelui. Acel loc şi acum se numeşte Sovuşca. Mai târziu satul a fost strămutat câțiva kilometri mai spre nord, în preajma unei şumele despre care se zice că „cine bea apă din ea – aici va dori să rămână”. 

Din aceste locuri îşi începe cursul râul Știubei spre Nistru. Prima biserică, de vară, cu hramul „Sf. Nicolae” este datată cu anul 1801, fiind construită din nuiele şi unsă cu lut. Peste zece ani aceasta a fost pusă pe temelie de piatră. Apoi a fost înălțată biserica Acoperământul Maicii Domnului”, din piatră cu clopotnița în față. Pe parcursul istoriei sale, satul s-a extins considerabil. În 1817 aşezarea avea 32 de gospodării. Astăzi în Popeasca locuiesc cca 2700 de persoane.Teritoriul satului reprezintă pe bună dreptate o carte deschisă a legendelor locale: pe aici trece „Drumul Tătarului” – un segment din marele „Drum vechi moldovenesc” (care lega ținuturile tătarilor din stepele Mării Negre cu țările central-europene; pe teritoriul Moldovei drumul trecea prin Iaşi, Lăpuşna, Tighina, Căuşeni, Popeasca, satele nistrene de la Talmaza până la Palanca şi apoi la Cetatea Albă). Relieful pitoresc plasează moşia satului în mijlocul a 16 văi pline de legende: Valea Nighicei, Valea Fânului, Valea Bostanului, Valea Căpşunii, Valea Lacului, Valea lui Moşu, Valea Morii, Valea Porcului, Valea lui Iepure, Valea Stânii, Valea lui Cărăman, Valea Adâncă, Valea Arnăutului, Valea Turcului, Flocenii sau Sârchezu. Totodată, dealurile din preajma satului cu denumiri pitoreşti (Holm, Podiş, Sărchez, la Plopi) întregesc peisajul acestei aşezări rurale. Vizitatorul poate să vadă Grădinile Nighicei, o pădure ce creşte pe costişă, Fântâna lui Ilie, Cişmeaua Turcului, Cişmeaua celor Trei Frați, Cişmeaua lui Moş Haralampie, Cişmeaua Arion Cazacu sau poate pescui în Iazul Mare, cel din Odaia Gogului.

LOCURI DE AGREMENT

În Grădinile Nighicei, la Holm, în Valea Fânului, la Iazul cel Mare, la Iazul de la Sovuşca. Accesul se face pe drumul național R30: Chişinău – Ștefan Vodă (83 km), la 12 km spre sud de Căuşeni, 17 km nord de Ștefan Vodă. La intrarea în sat sunt două stații de alimentare cu petrol şi un centru autoservice. 

Muzeul Ţinutului Natal (cu sediul în Casa de cultură, muzeul are o bogată colecție de piese etnografice, cărți, unelte de muncă etc.)

Meșteri populari

Port Anton (cioplitul în lemn), 

Cojocaru Pavel