Rezumat plan de management

Introducere

Art. 82’ (2) al Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat (nr.1538-XIII din 25.021998), stabileşte că terenurile zonei umede de importanţă internaţională rămân la dispoziţia deţinătorilor, managementul lor realizându-se conform planurilor de management şi Regulamentului-cadru al zonelor umede de importanţă internaţională.

Regulamentul-cadru al zonelor umede de importanţă internaţională (Nr. 665 din 14.06.2007) stabileşte că principiile de bază (11) ale gestiunii zonelor Ramsar sunt:

– prevenirea efectelor negative ale activităţii economice asupra zonelor Ramsar;

– susţinerea şi încurajarea activităţilor de utilizare raţională a zonelor Ramsar, de conservare şi dezvoltare durabilă a acestora;

– întreprinderea acţiunilor necesare pentru conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice a zonelor Ramsar.

Importanţa teritoriului

Teritoriul conţine variate biotopuri de luncă inundabilă. Deosebit de importante sunt albiile vechi ale Nistrului de diferite vârste, importante pentru păsări şi altă faună a zonelor umede. Pădurile vechi de plop, care aproape că nu s-au păstrat în Europa, menţin numeroase specii protejate de lilieci. Pădurile de luncă de frasin reprezintă un ecosistem de importanţă paneuropeană, iar luncile cu ierburi înalte reprezintă un ecosistem foarte deficitar în regiune. Sunt extrem de variate elementele de landşaft, dintre care se evidenţiază sistemul de meandre arcuite ale Nistrului şi ale albiei vechi a acestuia (s-a păstrat pe o lungime de 32 km). Pe teritoriul zonei sunt cunoscute cca. 100 de monumente arheologice.

Graţie complexităţii teritoriului, în prezent aici sunt înregistrate numeroase specii rare de plante, nevertebrate şi vertebrate; este foarte mare diversitatea păsărilor: 80% din fauna păsărilor ce se întâlnesc în Moldova, 72% din speciile de mamifere ce vieţuiesc în ţară, sunt foarte multe specii rare de nevertebrate

Obiectivele perspective de management

Formarea regimului de protecţie a zonei Ramsar în corespundere cu zonarea acesteia, protecţia, menţinerea şi restabilirea complexelor naturale, a landşafturilor şi obiectelor natural-istorice.

Consolidarea administrării, folosirii şi restabilirii resurselor naturale, îndreptată spre conservarea diversităţii biologice şi peisajere în ansamblu cu dezvoltarea durabilă a economiei.

Conservarea habitatelor şi comunităţilor naturale tipice pentru regiunea Nistrului de Jos, a diversităţii floristice, faunistice, cenotice şi genetice a acestora, în special a speciilor aflate pe cale de dispariţie la nivel mondial, european şi naţional.

Îmbunătăţirea regimului hidrologic al teritoriului din contul restabilirii şi reglementării conexiunii principalelor sisteme naturale (Nistrul) şi transformate (Nistrul Orb, Lunca Talmaza, teritoriile din meandrele Nistrului şi adiacente la Turunciuc).

Realizarea măsurilor pentru formarea unei bogăţii şi diversitate de specii maximale în complexele teritoriale naturale şi pe teritoriu în întregime, restabilirea şi dezvoltarea resurselor ecosistemelor de stepă, a măsurilor speciale legate de grupurile vulnerabile şi obiective de animale şi plante, în special speciile rare şi atrăgătoare.

Formarea sistemelor de teritorii din terenurile ierboase naturale, seminaturale şi artificiale reconstruite, inclusiv din contul extinderii suprafeţei, asigurând restabilirea biodiversităţii şi durabilităţii funcţionării ecosistemelor de stepă, mărirea productivităţii acestora în calitate de păşuni şi rezervaţii genetice.

Restabilirea comunităţilor silvice naturale şi formarea raportului dintre plantaţiile naturale şi artificiale, care să fie acceptabil din punct de vedere al biodiversităţii şi producţiei silvice, ţinând cont de schimbările climatice; lupta cu speciile agresive invazive, crearea şi/sau reconstrucţia zonelor de lizieră şi completarea cu specii silvice fructifere şi de pomuşoare.

Trecerea la o administrare durabilă a resurselor forestiere, în corespundere cu standardele europene internaţionale şi atingerea echilibrului dintre scopurile pe termen scurt, pe termen mediu şi cele pe termen lung de gospodărire silvică, ţinând cont de sarcinile de protecţie a naturii şi eficienţa economică, folosirea progresivă a beneficiilor economice de la valorile nelemnoase a pădurilor.

Atenuarea consecinţelor schimbărilor climatice, defragmentarea ecosistemelor naturale şi îmbunătăţirea bazei agroecologice prin formarea pe teritoriul zonei a reţelei ecologice a Moldovei ca sector al reţelei ecologice paneuropene (în particular a coridorului biologic nistrean de importanţă internaţională), întru realizarea legislaţiei naţionale şi internaţionale.

Promovarea dezvoltării justificate din punct de vedere economic şi ecologic a agriculturii şi folosinţei durabile a resurselor agrobiodiversităţii, contribuirea la conservarea solurilor şi, pe cât e posibil, la restabilirea covorului de sol, menţinerea sistemului de activităţi antierozionale.

Dezvoltarea turismului social şi comercial, stimularea cu ajutorul lui a dezvoltării ecologice pe teritoriul Zonei Ramsar şi în zona adiacentă.

Susţinerea informaţională a direcţiilor importante din punct de vedere ecologic şi social de dezvoltare a teritoriului, trecerea la folosirea durabilă a resurselor naturale pe el, inclusiv prin intermediul popularizării cunoştinţelor despre natură şi plaiul natal, dezvoltarea colaborării, în primul rând, cu parcul natural naţional „Nijnednestrovsk” (Ucraina).

Obiectivele strategice, ce au o deosebită importanţă pentru diversitatea biologică şi conservarea valorilor acesteia în context internaţional:

  • Formarea reţelei ecologice locale şi a fragmentului coridorului ecologic de nivel internaţional al reţelei ecologice paneuropene, ce include ecosisteme silvice, ierboase şi palustre; crearea sistemului de fâşii forestiere şi a coridoarelor ecologice pentru conectarea sectoarelor silvice într-o reţea unitară, îmbunătăţirea parametrilor agroecologici ai teritoriului, protecţiei solurilor şi a reţelei hidrologice locale.
  • Reconstrucţia ecologică a Nistrului Orb şi în Lunca Talmaza pentru reglarea regimului hidrologic.
  • Crearea unui aspect atrăgător al teritoriului şi atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea turismului şi a altor tipuri de activităţi legate de acesta pentru locuitori.
  • Crearea şi dezvoltarea instrumentelor de colaborare între populaţia locală, autorităţile locale şi reprezentanţii businessului, susţinerea cooperării populaţiei în domeniile legate de folosinţa durabilă a resurselor naturale.
  • Crearea parcului naţional „Nistrul de Jos” ca organ de realizare a acestor obiective, iar după aceasta a rezervaţiei biosferei, de preferinţă – transfrontalier.