tudora-iarna

Tudora

tudora-iarnaPe malul Nistrului, pe Drumul vechi moldovenesc în vatra satului, a fost descoperită o cetate circulară de pământ cu un diametru de cca 80 m şi o înălțime de 5-8 m, caracteristică fortificațiilor geto-dacice antice sau ale slavilor din perioada medievală timpurie a marilor migrațiuni. Savanții urmează să-şi spună încă cuvântul, însă călătorii o pot vedea nu departe de plaja de la Nistru. Cum s-a numit, nimeni nu ştie, dar legenda spune că denumirea actuală a satului provine de la prenumele Tudora. Se zice că întemeietoarea localității a construit un mic han nu departe de vechiul şleah moldovenesc, iar apoi feciorii şi nepoții ei au pus temelia satului care îi poartă şi azi numele. 

Pe teritoriul satului a fost descoperită o comoară de armuri vechi greceşti. Deşi localnicii susțin că localitatea este de prin 1410 (sau chiar 1407), savantul Boris Malski face referire la însemnările unui călător francez, care atestă Tudora în notițele sale de călătorie din 1585; alte documente atestă satul în 1595, iar pe o hartă veche din 1770 vom găsi pe Drumul vechi moldovenesc nu departe de Crocmaz un cătun tătăresc Hagi Hasan, situat pe locul actualei localități Tudora.

Pe lângă cetatea de pământ recent descoperită, satul mai este împânzit de mahalale vechi (Baibol, Moara, Sofia, Ciuleac, Ciuduc, Ţiganilor, Maricica, Ţâmbala, Surda, Câşleanu) şi tot aici se găsește și biserica veche „Sf. Averachie” (ridicată în 1866 pe locul bisericii din lemn de la 1808/1811). În perioada sovietică în incinta bisericii funcționa Muzeul de studiere a ținutului natal (inițiativa profesorului de geografie Tudor Ciumac). Redeschiderea lăcaşului sfânt a avut loc în anii 1990;

LOCURI DE AGREMENT

De mai mulți ani localnicii satului au avut 2 locuri preferate de petrecere a timpului – La Movilă şi la Vadul Nistrului din Baibol, unde azi este plajă.

Monument al naturii de tip geologic sau paleontologic din satul Tudora 

Pe o suprafață de 2 ha, monumentul natural geo-paleontologic este amplasat în intravilanul satului, la 190 m de r. Nistru. Încă în 1914 savantul F. Frolov a descoperit în nisipurile de aici multiple oseminte ale reprezentanților a 11 specii ale faunei de Hipparion. Micile lucrări de amenajare a ariei protejate uşurează accesul vizitatorilor. Se poate ajunge aici pe drumurile R30, R52 şi L530 (prin s. Crocmaz); este accesibil fără taxe de intrare anul împrejur.Tudora

Meșteri populari

Marina Chilian (împletitul, croşetatul, brodatul), 

Tatiana Barbăneagră (împletitul, croşetatul, brodatul, țesutul, olăritul),

Marina Babei (împletitul, croşetatul, brodatul, țesutul), 

Maria Cravcenco (croşetatul, brodatul), 

Mihai Gavriuc (împletitul în lozie)