Despre sat celebrul călător turc Evlia Celebi scria „…un sat riveran bine amenajat, cu o moschee…”. Datele istorice confirmă că acest sat este mai vechi de 1595 (1574-1579, dar poate chiar 1525), iar savantul Ion Dron preciza că „…numele satului este de origine turanică și coboară la un nume personal al unui stăpân – deţinător al satului (posibil etnic turc) după anul 1538”. Amplasat pe malul unei artere acvatice importante, moşia satului actual a fost populată cu aşezări umane de-a lungul istoriei milenare. Perioada romană, epoca migrației popoarelor au lăsat urme descoperite de arheologi în acest pământ. Pe moşia satului s-au păstrat 10 movile funerare și un drum pietruit vechi. Călătorul va rămâne impresionat de o mulțime de locuri cu denumiri vechi tătărești de aici – Togai, un nume de trib al tătarilor „de desiş”, Alcalia, Iurtu – loc unde îşi aveau tătarii iurtele etc. În lunca Nistrului de Jos, meandrele Nistrului au format o mulțime de lacuri mici, dar deosebit de pitoreşti (Baltă, Halbagiu, Togai, Nişaliu ş.a.), care au conservat flora şi fauna bogată a bălților nistrene. Deosebit de pitoresc este lacul Poloboc, situat pe o insulă între Turunciuc şi Nistru.
Biserica „Sf. Nicolae” (construită în 1992 pe locul unde în 1794 era înălțată o biserică din nuiele şi lut, iar în perioada 1887-1978 a funcționat o biserică din piatră, distrusă complet în perioada sovietică);
Peisaje pitoreşti: în balta Nistrului cu lacuri riverane, arii naturale protejate de stat (Mlaştina Togai şi masivul mlaştina Halbagiu), monumente ale naturii (Pădurea Împărătească din 1812, pădurea Piridirea), văile împădurite Iurt, Cazagic şi Curudurea, Valea Răxugea cu 2 iazuri, dealurile Cornul, Locul Popii, fântâni (Maxinoaiei, Chiurtu, Flăcăilor, Aguşoaiei, de la Herdim cu apă tămăduitoare etc.);Vinăria Et Cetera
LOCURI DE AGREMENT la Nistru şi lacurile rivarane, în Pădurea Împărătească, Togai), la Suhat, la Debarcader (pod până în 1952), la Coada Hotarului, Fântăna Flăcărilor, Cişmeaua de la Iurt, izvoarele din valea Răxugea, ferma de cabaline.
Muzeul etnografic (în incinta şcolii) înființat în anul 1984 de familia Claşevici, Muzeul verde, Muzeul Ecaterinei Malcoci.
Se poate ajunge aici pe drumurile R30, L519 sau L530, este accesibil cu autorizarea OS Olăneşti fără taxe de intrare anul împrejur.
